Saracia e o problema nu pentru ca este extrem de dificil pentru cineva care s-a nascut in sanul ei sa se ridice deasupra ei, chiar si daca e norocos, descurcaret, harnic, cu obraz gros si nefiresc de rabdator.
Desi este infernal daca injustitia e destinul.
Saracia este rareori rezultatul rautatii deliberate, desi se poate intampla: de exemplu atunci cand cand cineva e fortat prin discriminare rasiala (sau de gen) sa ocupe o pozitie economica si sociala inferioara celei care i-ar reveni daca ar fi alb – sau barbat, sau heterosexual.
Uita-te mereu la noroiul gri-cenusiu. Uita-te la varful pantofilor celuilalt in autobuz. La bordura trotuarului. Citeste revista distribuita gratuit despre produsele de neatins ca si cum ar fi presa. Cuibareste-te in mirosul paltonului nespalat de zece ani. Nu repara gardul spart, cumpara-ti un caine de paza, poate asa in cele din urma ii va fi frica cuiva de tine. Iubeste-ti cainele, altcineva oricum nu-ti impartaseste dragostea. Fa-le anumite confesiuni partenerilor de calatorie necunoscuti pe trenul de scurt parcurs, povesteste-le despre rudele tale infame. Despre mama bolnava, lacoma, isterica. Despre fiul care-ti cere din ce in ce mai multi bani. Despre seful corupt, idiot. Despre vecinul tigan. Despre obraznicul imigrant roman, pe nume: Etele. Despre vanzatorul vietnamez escroc din piata. Despre femeia careia i s-a facut rau la Auchan. Despre femeia pe care au prins-o furand la Tesco. Despre tipul care urla inarticulat la Media Markt. Despre celalalt tip, cel care a rasturnat totul de pe tejghea la Lidl. Despre restrictionarea transportului in comun. Despre astia, cei din cauza carora circula atat de rar tramvaiul. Despre tampitii cu metroul patru. Cei care fura tot. Sau chiar daca nu… – e totuna, nu-i asa?
Hai paaaaa! Ca numai voi aveti antidotul la asta!
De la PODI despaduchere!
Nu exista niciun antidot real. O parte din ce ai insiruit tu acolo sunt boli specifice oricarei tari, atat celor bogate, civilizate, cat si ale celor sarace, mai putin educate in sensul unui comportament social adecvat.
RăspundețiȘtergereDaca imi permiti, as tinde sa consider ca mai degraba in natiunile capitaliste aceste macinari interioare sunt mai raspandite, daca nu speficice individului pion.
Si nu ma refer la ultima spita de la roata sociala, ci tocmai la omul de rand, categorisit ca apartinand paturii de mijloc. Caci grijile sunt ca o un obstacol - cei mici se baga pe sub el, iar cei mari sar peste. Media majoritara da fix cu capul in acea bara. Si aceasta comparatie se poate face cu foarte multe elemente ale vietii cotidiene: justitia, sistemul de sanatate, plata diverselor utilitati, taxe si impozite si tot ce poate afecta direct. Intr-adevar, toate acestea stau bine prinse in panzele definitiei "grijilor".
Elemente corespondente exista la orice nivel de trai.
Sa luam, spre exemplu, sistemul de sanatate din Romania. Marea majoritate a oamenilor privesc medicii ca fiind niste cerberi lacomi si plini de bani. Adevarul este ca un medic, cu doctortat si tot tacamul are minunatul salariu de 1200 de lei, din care de la 1 iunie se va transforma in si mai minunatul 900 de lei. Nu se vorbeste despre asta, dar in spitale nu exista nici medicamentele de baza, nu exista vata, tifon, solutia cu care se dezinfecteaza mainile inainte de a intra in operatie, ata de cusut taieturile, manusi si cate si mai cate. Directortaul face apel la CHETA in randul angajatilor pentru a se achizitiona cu bucata si pe rand aceste lucruri mai mult decat esentiale. Ecografiile se fac dupa ce pacientul a fost uns in prealabil cu APA DE LA ROBINET, si nu cu gelul necesar.
Doctorii se mai spala pe maini si cu SAPUN PROTEX in lipsa solutiei dezinfectatnte, iar manusile de unica folosinte mai sunt si SPALATE din cand in cand. In ritmul asta, o sa se ajunga sa se recicleze si seringile de la un pacient la altul, dar ar fi cam complicat, din moment ce si acelea lipsesc din inventar!
Si unde se ajunge? Plecam toti seara catre casa, imbarcati in acelasi tramvai de cacat, privind in gol pe geam si gandindu-ne fiecare la supararile nostre